De ce oamenii iartă dar nu uită și varsă venin vechi la greșeală nouă?
De ce oamenii iartă dar nu pot uita? De ce oamenii spun ,,te iert” dar la repetarea greșelii sau la o altă greșeală îți reproșează toate greșelile anterioare? De ce oamenii iartă dar la un moment prielnic de ceartă varsă multă răutate asupra ta?
S-a întîmplat că te-ai certat cu cineva dar apoi v-ați împăcat. Cu toate acestea nu mai simți cale liberă între el și tine, nu mai e curată, deschisă. Oare de ce?
Asta se întîmplă dragi cititori pentru că iertarea nu a fost din inimă, completă și adevărată. Un pic de venin a rămas pe fundul vasului care strică toată dispoziția. Depozitat, veninul neiertării clocește și nu numai că la altă mică neînțelegere te vei mira de gravitatea cerții dar la un moment dat, ocazia se va cauta singură. Adunîndu-se veninul va căuta să iasă afară iar ținta lui, vor toți oamenii din jur. Neiertînd pe cineva te poți certa cu toată lumea! Dacă nu ierți piezi liniștea interioară, Harul lui Dumnezeu și limpezimea minții.
Se spune că într-o cetate trăiau doi foarte buni prieteni, mireanul Nichifor şi preotul Saprichie. Însă din invidia diavolului, între ei a apărut atâta vrajbă şi ceartă, încât, chiar dacă se întâlneau pe drum, se ocoleau unul pe celălalt.
După mai multă vreme, mireanul Nichifor, şi-a dat seama că greşise faţă de preotul Saprichie, şi s-a dus să-l roage să-l ierte. Însă Saprichie a uitat de cuvintele Mântuitorului Hristos: ,,Iertaţi, şi veţi fi iertaţi (Luca 6, 37); Dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îşi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi acolo darul tău, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău (Matei 5, 23-24).
În acea vreme, însă, s-a pornit în acea cetate şi o prigoană grea împotriva creştinilor, şi a fost prins şi Saprichie care, mărturisind că el este creştin, a fost aruncat în închisoare. Auzind de aceasta şi mireanul Nichifor, s-a dus să-l viziteze pe Saprichie în temniţă şi să-l roage din nou să-l ierte. Însă Saprichie, cuprins de ură şi având inima împietrită, nu a vrut nicidecum să-l ierte.
Curând, Saprichie a fost scos afară din temniţă spre a primi mucenicia prin tăierea capului. Fiind şi Nichifor de faţă, şi-a reînnoit faţă de el cererea de a fi iertat, însă fără niciun rezultat. Atunci, harul lui Dumnezeu s-a îndepărtat de la Saprichie şi acela a spus chinuitorilor să nu-l ucidă, căci va aduce jertfă idolilor. Şi aşa a făcut, lepădându-se de Hristos şi osândindu-se. Atunci Nichifor, după ce încercase fără succes să-l convingă pe Saprichie, să nu jertfească idolilor, a mărturisit el însuşi că este creştin, şi astfel a dobândit cununa muceniciei în locul lui Saprichie.
Iertați din inimă, nu țineți minte răul, răspundeți cu bine și așa vom schimba lumea! În o situație cînd oamenii nu sunt iertați suferă ambele părți. Dacă vei cere iertare primul, vei fi ușa care se deschide bucuriei iar dacă ți se va cere și vei ierta sincer, vei o filă nouă pe care se poate scri cu slove de aur!
preot Nicolai Boian