În drum spre Emaus doar Hristos ne ajută să-L cunoaștem
Încă din perioada vetero-testamentară, am văzut cum Dumnezeu se descoperă oamenilor. Avraam, Noe, Moise, David, proorocii, Îl văd pe Dumnezeul Slavei, aproape, dar atât cât Acesta li se descoperă. Deseori Îi auzeau glasul Său; Îi simțeau prezența. Comparativ cu contemporanii Vechiului Testament, Proorocul Moise, a fost cel care s-a învrednicit de o vedere deosebită a lui Dumnezeu. După o pregătire de post, curat la suflet, Moise se urcă pe muntele Horeb, și totuși, el vede doar Spatele Domnului.
În Noul Testament însă, se întâmplă un fapt irepetabil și unic, care marchează întreaga istorie a Universului. Dumnezeu se arată ,,Față către față” tuturor oamenilor, drepți și păcătoși. Întruparea Mîntuitorului Iisus Hristos este cea mai mare noutate pentru omenire în toată existența ei.
După Învierea Sa din morți, Iisus Hristos, Dumnezeu și Om, se arată de cel puțin 12 ori. (Conform Sfintelor Evanghelii și Scrierilor Sf. Ap. Pavel). Când s-a arătat ucenicilor, unul dintre ucenici, Toma, nu era. La întîlnirea cu ucenicii, aceștia i-au relatat evenimentul, dar el nu a crezut, din motiv rațional, spunând că dorește el, personal, să pună mîna în locul cuielor. Venind altădată Iisus, când era și Toma, a zis acestui ucenic ,,Toma, adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (Ioan 20, 27-28) Pentru evrei aceasta era absolut nou. Pentru ei Dumnezeu e de nevăzut, iar aici Toma, evreul, exclamă în fața lui Iisus Hristos, ,,Domnul meu și Dumnezeul meu”.
Altădată, doi ucenici Cleopa și Ilie mergeau spre localitatea Emaus. Lor li se alătură Iisus. Le tîlcuiește Scripturile. Ei simt că le arde inima, dar nu-L recunosc. Abia în momentul cînd se împărtășesc, lor li se deschide mintea să înțeleagă și inima să simtă. Într-o clipă trecutul, prezentul și viitorul se amestecă și se fac una. Iisus Hristos le-a deschis mințile și inimile: să vadă și să creadă.
Viața noastră nu este doar o continuă mișcare legată de materie și cele văzute; ea este cale către Dumnezeu. După Înălțarea Sa, Domnul Iisus Hristos continuă să fie aproape de noi. El nu ne-a părăsit. Sfînta Împărtășanie este momentul întînirii și al îmbrățișării dintre om și Dumnezeu. E momentul cunoașterii, al descoperirii tainelor dumnezeiești.
Toți suntem în călătoria spre Emaus. Dumnezeu ne este alături. Ne tâlcuiește Scripturile prin Sfinții Părinți. Ni Se descoperă, ni Se arată și ni Se dăruiește prin Sfînta Împărtășanie. Drumul nostru spre Emaus se face prin El, prin Iisus Hristos, dăruit nouă prin Sfînta Împărtășanie. Inima curată Îl primește. Dumneze se sălășluiește în locuri curate. Să avem străduință pentru credință, curăția inimii și fapte concrete de virtute. Dumnezeu ni se arată dacă Îl căutăm!
Să călătorim dragilor călăuziți de Duhul Sfânt, spre Emaus, pentru a ne împărtăși cu Iisus Hristos, Bucuria și Totul nostru!
Preot Nicolai Boian
