ucenic.info

Descoperă un strop de lumină în fiecare zi!

Urmărește:
Calendar creștin
Abonare la blog via email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celor 659 de abonați

Flag Counter

Comentarii

NASTEREA-MAICII-DOMNULUIÎn icoana ,,Naşterea Maicii Domnului”, ne cucereşte o dragoste sfîntă, de mamă iubitoare, împletită cu un sentiment matern duios, dragoste care îi poate cuprinde pe toţi cinstitorii de Maica Domnului.

Conform Tradiţiei,  Sfîntul evanghelist Luca a scris primele reprezentari ico­nografice ale Sfintei Fecioare. Originalele acestora nu s-au păstrat dar se crede că ele au servit ca prototipuri pentru iconografia de mai tîrziu. Textele sacre din cultul ortodox confirmă tradiţia că Sfîntul Evanghelist Luca este primul care a pictat icoanele Maicii Domnului. Astfel, în slujba utreniei, din ziua de 8 Septembrie, cînd se prăznuieşte icoana Maicii Domnului din oraşul Vladimir, în canon se consemnează numele Evanghelistului Luca: „Zugrăvind prea cinstitul tău chip, dumnezeiescul Luca, scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei lui Hristos, a înfăţisat pe Ziditorul a toate pe braţele tale”. 

Naşterea Maicii Domnului, prăznuită de Biserica Ortodoxă pe data de 21 septembrie, este prima sarbatoare importanta a noului an bisericesc, care începe la 14 septembrie. Preasfânta Născătoare de Dumneuzeu are un loc de întâietate în dumnezeieştile slujbe ale Bisericii. Anul bisericesc este încadrat de praznicele Maicii Domnului; începe cu „Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu” şi se încheie cu „Punerea în raclă a Cinstitului Brâu al Născătoarei de Dumnezeu”.

Maica Domnului s-a născut din părinţi sterpi şi înaintaţi în ani: Ioachim – descendent din neamul împaratesc al lui David Proorocul, din spiţa lui Iuda – şi Ana – care se tragea din neamul preoţesc al lui Levi -, ca raspuns la rugăciunile fierbinţi ale celor doi. 

Scena Naşterii Maicii Domnului, în iconografia traditionala, bizantină, este reprezentata în felul următor, fiind o scenă generală pentru toate icoanele din diferite secole şi stiluri: Sfînta Ana stă pe pat înlauntrul unei case. Este zugravită la dimensiuni mari, în centrul icoanei. Chipul ei este predominant, este reprezentată pe jumătate aşezată în pat. Cu mâna stângă, care abia se zăreşte din acoperământul ei, îşi sprijină capul aplecat. Gîndurile evlavioase, în care s-a adâncit, pricinuite de minunea de neînţeles, i se citesc în expresia feţei. Bucuria minunii de a avea copil se împleteşte cu bucuria străvederii harului lui Dumnezeu care avea să o umplă pe Fecioara Maria. Privirea duioasă o cuprinde pe fiica ei mult aşteptată şi foarte dragă.

În centrul icoanei sunt reprezentate slujitoarele, care se grăbesc sa îi dăruiască mîncare Sfintei Ana, fiind după naştere. Cea din mijloc probabil este Iudita, pe care o menţioneaza după nume Protoevanghelia apocrifă a lui Iacov. Ele privesc cu drag pe Mama Pruncei, arătînd disponibilitate de a ajuta, discutînd minunea şi sfătuindu-se pentru un ajutor mai rapid şi eficient.

În unele icoane, în spatele lor, se află Sfîntul Ioachim, Tatăl Maicii Domnului. El face un gest cu ambele mîini, mulţumitor şi arătător, accentuînd măreţia şi slava lui Dumnezeu prin minunea din familia lor. Este ca un vestitor al bucuriei minunii dumnezeieşti.

Lîngă Sfîntul Ioachim, el fiind şi în o stare de rugăciune, apare un înger binevestitor, iconograful inspirîndu-se probabil din scrierile apocrife. Îngerul vesteşte binecuvîntarea lui Dumnezeu asupra familiei prin prunca care se va naşte.

Mai jos, în planul frontal, într-un leagăn din lemn, este reprezentată copila nou-născută, Maica Domnului, gata sa fie îmbăiată de doua femei. Este înfăşurată cu materie împărătească, fiind din neam împărătesc dar şi ,,Împărăteasa Tuturor”. Inscripţia ,,Maica Domnului”, este prezentă la capul pruncei, arătînd identitatea ei sfîntă.

Sfînta Ana, Sfîntul Ioachim şi Maica Domnului au aureole, simboluri caracteristice numai sfinţilor.

Inscripţia icoanei, redată în partea de sus pe un rînd sau pe două, este: „Naşterea Maicii Domnului”.

Scena de sus din stînga icoanei prezintă întîlnirea lui Ioachim şi a Anei după vestirea îngerului ca vor avea prunc. Cei doi părinţi se îmbrăţişează în uşa casei lor cu bucurie sfîntă, copilul fiind o expresie a desăvîrşirii dragostei. Sfînta Ana îi grăieste lui Ioachim, potrivit Protoevangheliei : ,,Acum am cunoscut că Domnul Dumnezeu mult m-a binecuvîntat…”. Iubirea cuprinde chipurile lor sfinte, care sunt scăldate de dragoste, bucurie şi decenţă.

Semnificaţia şi importanţa Nasterii Maicii Domnului este pusă în lumină de imnografia bisericească, în poezia sinteză a sărbătorii –Troparul, care se cîntă la slujbele praznicului:

,,Naşterea Ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos Dumnezeul nostru şi dezlegând blestemul a dat binecuvântare şi stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţa veşnică”.

Sfînta sărbătoare să ne fie pentru toţi prilej de bucurie ! Astăzi este începutul mîntuirii neamului omenesc !

Distribuie! Fii de folos și pentru alții!

Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
Share to Yandex

Lasă un răspuns

Войти с помощью: 

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Anti-spam: complete the taskWordPress CAPTCHA


Contabilitate pentru vizitatori: