Cea mai grea latură a suferinței este singurătatea!

Cea mai grea latură a suferinței este singurătatea! Ți se pare că ești singur! Ți se pare că numai tu ai această greutate. Cîteodată nu contează chiar nici vizite, cuvinte, ți se pare ca tu ai fost ales pentru a duce toată greutatea numai pe umerii tăi. Îi observi pe toți oamenii cărora le este bine, sunt sănătoși, au familie, masă și casă, ți se pare că toți fac parte din rai numai tu ești undeva departe de toți, separat!

În aceste momente, tristețea trebuie să o încarci cu nădejde, mîhnirea cu bucurie, iar monotonia, boala și lipsa cu rugăciunea. Noi ne concentrăm spre sine și prin aceasta ne limităm, ne închidem, ne izolăm. Dacă nu ar fi soarele, luna nu ar lumina, dar datorită soarelui luna este Regina Nopții!

Singurătatea este o stare foarte apăsătoare. Poți să te simți singur și în mijlocul lumii, în sînul familiei, în cercul prietenilor, în centrul atenției, sau în alte tipuri de relații. Singurătatea este atunci cînd nimeni și nimic nu-ți atinge sufletul pentru a-l mîngîia! Este un monolog continuu, retoric, fără putere. În singurătate omul cade în deznădejde, iar aceasta îl lipsește de rațiune și vlagă.

Dar Hristos este cu tine! Nu ești singur! Niciodată! El se jertfește la fiecare Liturghie; se înjunghie, se împunge, pentru cei păcătoși, pentru toți cei suferinți, pentru toți cei însingurați. Cu toate acestea Hristos este viu! Hristos ne i-a pe umeri Crucea și o duce!

Izolîndu-ne ne depărtăm de Hristos dar El rămîne în același loc: la ușă, la ușa inimii: trebuie numai să-i deschizi!

Nu ești singur în necazul tău, sărăcia ta, boala ta, deznădejdea ta, frica ta, neputința ta, durerea ta! Domnul este cu tine!

Dacă vei înțelege și vei fi o parte din tot întreg, te vei uni cu această certitudine că Hristos este cu tine, atunci noaptea se va face ziuă și în jurul tău, culorile vor căpăta viață iar viața va căpăta vlagă!

Monologul tău nu trebuie să-l îndrepți spre sine, dar spre Dumnezeu. Atunci vei fi în singurătate dar nu vei fi singur! Cînd simți că nu-ți ajunge credință și începi tremurind a analiza în sine, lasă discuția cu sine și începe a vorbi cu Dumnezeu! Rugăciunea te va vindeca și îți va aduce soluți. Trebuie sa crezi!

Dorința ta poate rămîne pe locul doi, ea se poate îndeplini sau nu, dar ceea ce este mai important va fi că, vei simți prezența lui Hristos, Care este milostiv, te ajută, te îndrumă și are grijă iubitoare de tine! Numai Hristos poate umplea golul sufletului. El te poate face fericit!

preot Nicolai Boian

 

 

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki
Share to Yandex

You may also like...

Lasă un răspuns